Civilizaţia geto-dacilor: spiritualitatea
Gespeichert in:
| Beteiligte Personen: | , |
|---|---|
| Format: | Buch |
| Sprache: | Rumänisch |
| Veröffentlicht: |
Timişoara
Ed. Excelsior Art
2008
|
| Schlagwörter: | |
| Links: | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| Beschreibung: | Zsfassung in engl. Sprache u.d.T.: The Dacian civilization. Fundamental reference points in spirituality |
| Umfang: | 267 S. Ill. |
| ISBN: | 9789735922160 |
Internformat
MARC
| LEADER | 00000nam a2200000 c 4500 | ||
|---|---|---|---|
| 001 | BV035765777 | ||
| 003 | DE-604 | ||
| 005 | 20190618 | ||
| 007 | t| | ||
| 008 | 091012s2008 xx a||| |||| 00||| rum d | ||
| 020 | |a 9789735922160 |9 978-973-592-216-0 | ||
| 035 | |a (OCoLC)426250691 | ||
| 035 | |a (DE-599)BVBBV035765777 | ||
| 040 | |a DE-604 |b ger |e rakwb | ||
| 041 | 0 | |a rum | |
| 049 | |a DE-12 |a DE-188 | ||
| 050 | 0 | |a DR239.2 | |
| 084 | |a NF 1690 |0 (DE-625)125211:1318 |2 rvk | ||
| 084 | |a 7,41 |2 ssgn | ||
| 100 | 1 | |a Bejan, Adrian |d 1948- |e Verfasser |0 (DE-588)112710247 |4 aut | |
| 245 | 1 | 0 | |a Civilizaţia geto-dacilor |b spiritualitatea |c Adrian Bejan ; Liviu Măruia |
| 264 | 1 | |a Timişoara |b Ed. Excelsior Art |c 2008 | |
| 300 | |a 267 S. |b Ill. | ||
| 336 | |b txt |2 rdacontent | ||
| 337 | |b n |2 rdamedia | ||
| 338 | |b nc |2 rdacarrier | ||
| 500 | |a Zsfassung in engl. Sprache u.d.T.: The Dacian civilization. Fundamental reference points in spirituality | ||
| 648 | 7 | |a Geschichte |2 gnd |9 rswk-swf | |
| 650 | 4 | |a Civilization, Dacian | |
| 650 | 4 | |a Dacians |x Religion | |
| 650 | 4 | |a Getae |x Religion | |
| 650 | 0 | 7 | |a Kultur |0 (DE-588)4125698-0 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Religion |0 (DE-588)4049396-9 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 650 | 0 | 7 | |a Daker |0 (DE-588)4070196-7 |2 gnd |9 rswk-swf |
| 689 | 0 | 0 | |a Daker |0 (DE-588)4070196-7 |D s |
| 689 | 0 | 1 | |a Religion |0 (DE-588)4049396-9 |D s |
| 689 | 0 | 2 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 0 | |5 DE-604 | |
| 689 | 1 | 0 | |a Daker |0 (DE-588)4070196-7 |D s |
| 689 | 1 | 1 | |a Kultur |0 (DE-588)4125698-0 |D s |
| 689 | 1 | 2 | |a Geschichte |A z |
| 689 | 1 | |5 DE-604 | |
| 700 | 1 | |a Măruia, Liviu |e Verfasser |4 aut | |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSBMuenchen |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Inhaltsverzeichnis |
| 856 | 4 | 2 | |m Digitalisierung BSB Muenchen |q application/pdf |u http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |3 Abstract |
| 940 | 1 | |n oe | |
| 942 | 1 | 1 | |c 200.9 |e 22/bsb |f 09015 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 200.9 |e 22/bsb |f 09014 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 09015 |g 498 |
| 942 | 1 | 1 | |c 306.09 |e 22/bsb |f 09014 |g 498 |
| 943 | 1 | |a oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-018625570 | |
Datensatz im Suchindex
| _version_ | 1819353390853914624 |
|---|---|
| adam_text | CUPRINS
Abrevieri bibliografice
........................................................................................6
Argumentum.......................................................................................................
7
Introducere
..........................................................................................................9
Capitolul
I
Repere pentru o metodologie de abordare
........................................................15
Capitolul
II
Istoriografia. O privire sintetică
........................................................................24
Capitolul III
Panteonul Dacic. Ierarhia divinităţilor
..............................................................55
Capitolul
IV
Repertoriul selectiv
al descoperirilor cu imagini figurative din arta Geto-Dacică
..........................107
Capitolul
V
Practicile magice în lumea dacică
...................................................................144
Capitolul
VI
Practicile funerare în lumea dacică
.................................................................160
Capitolul VII
Religie şi societate în lumea daciei
preromane
...............................................184
Capitolul VIII
Spiritualitatea Dacică în Epoca Romană. Elemente generale
.........................196
Capitolul
IX
Posibile permanenţe de spiritualitate dacică
în lumea etnografică a satului românesc tradiţional
........................................205
Concluzii
.........................................................................................................225
Summary
The Dacian
Civilization. Fundamnetal Reference Points In Spirituality
........231
Bibliografìe
selectivă
......................................................................................237
Planşe
..............................................................................................................243
CONCLUZII
în analiza unei spiritualităţi, pentru a obţine rezultatele scontate, trebuie
efectuată o analiză sintetică foarte amplă, comparativă şi interdisciplinară.
In istoria universală a religiilor se constată ca trecerea de la o etapă istorică
la alta nu determină mutaţii radicale în plan spiritual. Chiar dacă formele
de manifestare exterioară a practicilor religioase suferă permutări evidente,
unele practici şi cutume îşi dovedesc perenitatea. De aceea o analiză sintetică
nu trebuie să surprindă, secvenţial, fiecare etapă în parte, ci trebuie să
urmărească global ceea ce „se cerne în urma evoluţiei formelor religioase.
Formele religioase au evoluat asemenea societăţii, de la modurile elementare
de manifestare, până la cele mai profunde sensuri transcendente.
Religia a apărut odată cu umanitatea, din imposibilitatea explicării unor
fenomene, de multe ori terifiante (fulgerul, moartea
etc.), dar
şi din necesitatea
de a găsi un subterfugiu transcendent pentru conştiinţa individului, care nu
îşi găseşte alinare în lumea materială. Primele divinităţi din preistorie sunt
legate direct de ocupaţiile populaţiilor arhaice şi de mediul în care acestea
trăiesc, fiind divinităţi ale vânătorii, pescuitului, culesului1. în momentul
trecerii spre neolitic încep să primeze divinităţile fertilităţii, cât şi cele
ale Soarelui dătător de viaţă, cele legate direct de vânătoare şi cules fiind,
treptat, „uitate şi trecute pe plan secund2. Situaţia se schimbă din nou, odată
cu apariţia indo-europenilor şi distrugerea, pe cale violentă, a civilizaţiei
neolitice. Divinităţile feminine ale fertilităţii şi fecundităţii vor fi înlocuite cu
1
Pentru formele religioase din preistorie vezi îndeosebi E. Durkheim, Forme
elementare ale vieţii religioase. Iaşi,
1995;
M. Eliade, Istoria ideilor şi credinţelor
religioase, voi.
I,
Bucureşti,
1991;
D. Palmer, Atlasul lumii preistorice, Oradea,
2000;
J.
Jelineck Encyclopedie
illustrée de l homme préhistorique, Paris,
1979;
V.
Dumitrescu,
Arta preistorică în România, Bucureşti,
1979;
M. Cârciumaru,
Mărturii ale artei rupestre
preistorice în România, Bucureşti,
1987;
idem, Evoluţia omului în cuaternar:
paleogeografia
cuaternarului: paleontologie umană, Bucureşti,
1999;
M. Anghelinu, Evoluţia gândirii
teoretice în arheologia românească: concepte şi modele aplicate în preistorie, Târgovişte,
2003.
2
CM. Lazarovici, Gh. Lazarovici, Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din
România, voi I-II, Iaşi,
2007.
226
Adrian Bejan
·
Líviu
Măruia
divinităţile specifice societăţii războinice indo-europene, masculine, de data
aceasta3. După o perioadă când triburile indo-europene nu sunt diferenţiate net,
începe, pe la începutul mileniului
I
î.
Hr.,
diferenţierea etnică a populaţiilor
din antichitatea europeană.
Odată cu „intrarea în istorie a spaţiului carpato-danubian, fenomen
contemporan cristalizării ethnosului geto-dacic, încep să se manifeste şi
formele spirituale specifice. Totuşi, situaţia devine întrucâtva paradoxală,
deoarece primul zeu pe care noi îl cunoaştem, din informaţiile antice, este
Zalmoxis. Momentul când acesta devine zeul suveran al geţilor este dificil de
reconstituit. Autorii antici, în speţă Herodot, ni-1 arată pe Zalmoxis ca fiind
iniţial un om, poate un suveran şi care, prin faptele sale deosebite, sfârşeşte
prin a fi trecut în rândul zeilor. Momentul acesta, când un personaj istoric este
trecut în transcendenţă, în lumea superioară a zeilor, trebuie văzut mult mai
amplu. O situaţie similară se petrece şi în Grecia epocii miceniene, unde, aşa
cum remarca şi
Pierre Vernant,
în remarcabilul său studiu consacrat Originilor
gândirii greceşti4
,
modul de exercitare a puterii regale în toate domeniile
se datorează faptului că regele, în calitatea sa de suveran, se află în strânsă
legătură cu lumea religioasă, fiind asociat unei clase sacerdotale numeroase şi
puternice. în acest sens amintirea funcţiei religioase a regalităţii
s
-а
perpetuat
în Grecia şi după apariţia Cetăţii, când amintirea regelui de origine divină
apare sub forma unui mithos. în Grecia, ca de altfel şi în alte spaţii culturale
ale lumii, regele era supus unei periodice iniţieri, menite să-i menţină potenţa
suveranităţii5.
în cazul lui Zalmoxe, acesta fusese iniţial „preot al zeului cel mai slăvit de
la ei 6, după care reuşeşte treptat să se substituie acestuia, devenind el însuşi
zeul suveran. Totuşi în momentul în care se cristalizează mithosul zalmoxian,
geto-dacii erau organizaţi în uniuni de triburi, de multe ori în conflict unele cu
3
J.
Vertemont,
Dicţionar al mitologiilor indoeuropene, Timişoara,
2000;
M.
Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, Bucureşti,
1989;
idem, Civilizaţia Marii Zeiţe şi sosirea
cavalerilor războinici: originea şi dezvoltarea celor mai vechi civilizaţii europene (circa
7500-700
le.n), Bucureşti,
1997
J. Haudry,Indo-europenii, Bucureşti,
1998;
G. Dumézil,
Zeii suverani ai indo-europeniilor, Bucureşti,
1997.
P.
Vermont,
Originile gândirii greceşti, Bucureşti,
1995,
p.
47.
5
Despre ritualurile de întinerire la care erau supuşi regii, vezi îndeosebi J. G. Frazer,
Creanga de aur, voi. III, Bucureşti,
1980,
p.
390-400;
J. P. Roux,
Regele. Mituri şi simboluri,
Bucureşti,
1998,
passim.
6Strabon,VII,
3, 5.
Civilizaţia Geto-Dacilor. Repere generale ale spiritualităţii
227
altele. După cum remarcă şi autorii antici care ne vorbesc despre el (îndeosebi
Herodot, cu preluările ulterioare la Strabon, Iordannes), acesta a fost în
contact direct cu civilizaţia greacă, care deja fusese implementată pe litoralul
vest pontic, prin constituirea coloniilor milesiene. De aceea, apare limpede
că Zalmoxis a fost un zeu al geţilor din zona de tangenţă cu coloniile greceşti
(Dobrogea şi cursul Dunării Inferioare). în această perioadă, cea a secolelor
VIII-V î.
Hr.,
influenţele greceşti spre interiorul arcului carpatic sunt practic
nule7.
Că ulterior, odată cu dezvoltarea civilizaţiei geto-dacice, influenţa
doctrinei zalmoxiene s-ar fi răspândit şi spre interiorul arcului carpatic, acest
fenomen este practic dificil de documentat, într-un sens sau altul. Problema
care se iveşte rezidă, de fapt, în ceea ce se întâmplă cu ocazia venirii la putere
a lui Burebista-Deceneu, care realizează aşa-numita „reformă sacerdotală .
Burebista, care devine, potrivit celebrei epigrafe de la Dyonissopolis, „cel
dintâi şi cel mai mare dintre regii
din Tracia
trebuie să gestioneze un ţinut
extins teritorial şi din punct de vedere religios. Până la venirea sa la putere
multe dintre teritoriile pe care el le va lua în stăpânire mai fuseseră organizate
sub formă de uniuni de triburi (vezi formaţiunea politică a lui Lisimach, de
exemplu), dar niciodată la o asemenea scară. De aceea, apreciem că un teritoriu
foarte vast, întins de la Nistru (Est) şi până pe cursul
mij lociu
al Dunării (Vest),
de la Carpaţii Păduroşi (Nord) şi până la Munţii Haemus (Sud), nu era unitar
din punct de vedere religios. Părţile acestui teritoriu fuseseră conduse de către
dinasti
locali care, pentru a-şi impune autoritatea, în mod cert, au uzat şi de
unele constrângeri religioase care, în mod evident, nu erau aceleaşi pe acest
vast areal. Aşadar, Burebista se vede în situaţia de a realiza o uniformizare,
cel puţin formală, şi din punct de vedere spiritual a acestui teritoriu, punerea
în operă efectuându-se prin relaţia cu marele preot Deceneu, un personaj cu o
charisma
şi autoritate deosebite. Deceneu este cel care, aşa cum menţionează
unii autori antici8, „face noi preoţi şi îi învaţă să efectueze sacrificiile , cât
şi să „cinstească anumite zeităţi,,. Apare, în mod logic, necesitatea schimbării
vechilor culte, care nu mai corespundeau noilor realităţi
socio-politice.
Logica istorică ne îndeamnă să apreciem că Zalmoxis nu poate fi zeul care să
marcheze, liniar, întreaga istorie a spiritualităţii geto-dacice, de la origini şi
7
1.
Glodariu, Relaţiile comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj
Napoca,
1974,
passim.
8
Iordannes, Getica,
71.
228
Adrian Bejan
·
Líviu
Măruia
până la apusul ei, în momentul cuceririi romane. Condiţiile istorice sunt net
diferite în momentul cristalizării mithosului zalmoxian (faza triburilor şi a
uniunilor de triburi
)
şi în perioada secolelor
I
î. Hr.-I d. Hr.(faza regatului din
epoca Burebista-Decebal).
Ca un argument în sprijinul opiniei că Zalmoxis nu poate fi zeul suveran
în perioada Burebista-Decebal, ci doar un zeu bătrân, căzut în desuetudine,
dar păstrat totuşi în conştiinţa colectivă, fapt ce explică menţionarea sa cu
regularitate în izvoarele istorice (majoritatea nu fac, de fapt, decât să reia
informaţia din Herodot,
IV,
94-96),
ar fi faptul că din această perioadă încep să
se construiască marile sanctuare, culminând cu hieropola de la Sarmisegetusa
Regia. Apare evident că prin construirea acestor edificii de cult spectaculoase,
care nu au existat la o asemenea amploare în epocile anterioare, noile forme
religioase trebuiau să apară populaţiei de rând ca ceva deosebit şi demn de
admiraţie. Cei care le deserveau, sacerdoţii, de diferite categorii, după cum
ne informează izvoarele antice, deţineau un rol deosebit în societate, iar din
rândurile acestora era ales Marele Preot. Acesta devine, ca şi în momentul
cristalizării mithosului zalmoxian, sfetnicul principal al regelui. Importanţa
acestui cult şi a slujbaşilor acestuia, în speţă a Marelui Preot, devine deosebită,
mai ales că atunci când Burebista este asasinat, urmaş al acestuia devine
Marele Preot, Deceneu, iar succesorul acestuia este tot un sacerdot de rang
înalt, Comosicus.
Dacă acceptăm scenariul potrivit căruia nu doctrina zalmoxiană este
cea preponderentă în epoca statului dac, apare atunci problema care ar fi noua
orientare a spiritualităţii dacice. Pe baza izvoarelor antice, dar şi în urma
analizei conjuncturii politice a epocii, apreciem că noua doctrină îl avea în
centru pe un zeu al războiului, căruia nu-i cunoaştem adevăratul nume
(Ares
sau
Marte la
scriitorii greci şi latini). Acestuia îi erau închinate, poate, unele
sanctuare, iar spiritul războinic al geto-dacilor, unanim recunoscut de autorii
antici, era o trăsătură distinctă de caracter. în acest sens ar putea fi văzute
acele „confrerii războinice
(männerbunde),
presupuse de M. Eliade9 şi care
aveau drept simbol stindardul de luptă în formă de dragon cu cap de lup,
celebrul
draco.
în momentul în care Dacia devine ţinta predilectă a expansiunii romane
(în timpul împăraţilor Domitian şi Traian), spiritul războinic al dacilor iese
M. Eliade, De la Zalmoxis la Ginghis Han, Bucureşti,
1980,
p.18-36.
Civilizaţia Geto-Dacilor. Repere generale ale spiritualităţii
229
în evidenţă, ceea ce determină trimiterea de către Imperiu a unui număr
impresionant de trupe. Tot în sprijinul acestei supoziţii apreciem că ar veni
şi situaţia zeilor daci de după cucerirea romană. Dacia, din câte se cunoaşte,
prezintă o situaţie aparte în comparaţie cu celelalte provincii ale Imperiului,
în sensul că nu se poate identifica, cu certitudine, nici o divinitate autohtonă,
chiar şi prin
interpretatio
romana. Motivaţia romanilor, care au distrus, cu
o asemenea duritate, panteonul dacic trebuie să fi fost foarte întemeiată.
Considerăm că explicaţia cea mai plauzibilă ar fi legată de existenţa unui
cult războinic, de o intransigenţă deosebită, pe care romanii au avut tot
interesul să-1 tempereze şi să nu-1 lase să se manifeste, pentru a nu da dacilor
posibilitatea organizării unei revanşe. Din păcate informaţiile, atât cele scrise
(cele ale autorilor antici şi epigrafele), cât şi cele arheologice, rămân extrem
de opace şi nu fac altceva decât să dea cale liberă speculaţiilor.
Deşi formele de manifestare exterioare ale religiei dacice au fost, practic,
eliminate de către ocupantul roman, nu acelaşi lucru se poate spune despre
vechile credinţe autohtone care persistă în conştiinţa individului, credinţe
care se perpetuează, în mod evident, trecând chiar şi de filtrul creştin până
spre tradiţia populară a satului românesc tradiţional.
Situaţia se va schimba odată cu începutul penetraţiei creştinismului în
interiorul provinciilor romane, laînceput timid şi camuflat datorită persecuţiilor
(îndeosebi în perioada „anarhiei militare prin persecuţiile lui Gallienus, de
pildă). Prin mesajul pe care doctrina creştină îl vehiculează, aceasta apare ca o
alternativă viabilă faţă de pragmatismul proverbial al cultelor romane, care nu
asigurau individului un subterfugiu într-o „viaţă de apoi . Condiţia pusă unui
creştin era aceea de a duce o viaţă pioasă, în spiritul celor predicate de Iisus şi
răspândite apoi de apostolii săi, fără a se mai face o diferenţiere din punct de
vedere social. Prin aceasta creştinismul se va răspândi, cu toată opoziţia, de
multe ori făţişă, a autorităţilor în rândul maselor largi ale populaţiei.
în Dacia, în perioada provinciei, încep să apară şi aici dovezi creştine,
ca şi în restul Imperiului. Totuşi interesant este ceea ce se întâmplă în acest
areal după dispariţia autorităţii politice, când populaţia de aici este lăsată să
se organizeze singură.
în condiţiile lipsei unei autorităţi, atât politice, cât şi religioase,
creştinismul din Dacia capătă unele particularităţi, în sensul că practicile
şi cultele păgâne, bine înrădăcinate din epocile anterioare, se pot desfăşura
nestingherite, realizându-se o interesantă sinteză păgânism-creştinism.
230
Adrian Bejan
·
Li viu Màruia
Ulterior,
odată cu geneza primelor formaţiuni politice româneşti şi odată
cu organizarea ecleziastică structurată ierarhic, această sinteză spirituală nu
va fi înlăturată. De asemenea, creştinismul practica la scară largă toleranţa
faţă de unele practici păgâne, foarte multe sărbători precreştine fiind trecute
practic în calendarul evanghelic. Cea mai bună cale de a lupta împotriva
practicilor păgâne era nu de a le interzice şi persecuta, ci tocmai de a le tolera
şi integra.
în aceste condiţii se pot perpetua în teritoriul fostei Dacii o serie de
tradiţii de factură precreştină, unele venind chiar dinspre orizontul spiritual
dacic. Lumea satului tradiţional românesc este impregnată de practici şi tradiţii
care nu au nimic de a face cu religia creştină: calendarul meteorologic popular,
paralel cu cel ecumenic creştin; complexa lume a legendelor, dar în special
deosebit de bogata arie a practicilor magice. Bestiarul mitologic (este suficient
în a aminti doar obiceiurile şi tradiţiile legate de lup şi de transformarea rituală
în pricolici) conţine şi el o serie de elemente precreştine.
SUMMARY
THE
DACIAN
CIVILIZATION. FUNDAMNETAL REFERENCE
POINTS IN SPIRITUALITY
The
Dacian
civilization. Fundamental reference points in spirituality is,
fist of all, a synthesis and systematization
ofinformation
coming from different
research fields and it aims at being a systemic grouping towards a unitary
discourse. It must not be overlooked that the
Dacian
spirituality, and most
particularly, their religion, is a very fertile ground in which wild speculations
are widespread. This is due, in our opinion, to a lack of dissemination of
information towards the larger audience, as far as serious scientific research
is concerned, especially because this audience is, unfortunately, „bombarded
by TV shows, or press articles written by numerous so-called specialists
(engineers, doctors, reserved colonels) which speak of the „unique and
„marvelous archetypal Carpathian civilization, a primordial civilization
among the other civilizations of classical Antiquity. In an age where news
are required to be sensational, and of hi-rating TV shows,
Dacian
spirituality
was called upon to bring the ratings up in front of a less-advised public who
finds this sensational aspects more palatable than cold and sometimes dull
scientific facts.
At the same time, the vast plains of the internet abound in web sites
about the
Dacian
civilization, but most of these dedicated to the same
„uniqueness of the „immortal Dacians. It would be desired of the scientific
world to consider disseminating the information through a larger variety of
means, towards the larger, non-specialist public, by publishing works written
using an accessible vocabulary, and by participating in TV shows. This is
not an alarm signal being pulled in order to get the attention of the renowned
„proper authorities ; it is just a taking into account of this deficiency of
modern Romanian society.
The present study is structured, methodologically speaking, on three
aspects: elements of
Dacian
spirituality from the pre-Roman times, those
present in the Roman province of
Dacia
and the heathen aspects, of possible
Dacian
descent, found in the ethnographical world of the traditional Romanian
village. A first point of approach concentrates upon defining the notions
232
Adrian Bejan
·
Líviu
Măruia
generally used: spirituality, as the sum of manifestations of the human spirit;
religion, as a public form on manifestation of belief that transcends every
day living; magic, defined as an obscure form, only known to few chosen, of
interacting with the supernatural.
Historiography, the most important domain in the elaboration of
a scientific study, will be approached by taking into account two aspects:
ancient literary sources, analyzed contextually and modern works. Modern
historiography will be approached selectively, pointing out the works that
have marked out the study of
Dacian
spirituality, both for pre-roman times as
well as for the one in the Roman province of
Dacia
and the Romanian folklore
and ethnography. [Unfortunately]The space allocated for this introduction
does not allow a detailed approach of the complex problematic of
Dacian
spirituality as seen through the
historiographie
discourse.
A substantial chapter of this study is dedicated to analyzing the structure
of the
Dacian
pantheon, as it can be reconstructed with the information found
in the ancient literary texts. What is essential to mark out at this stage is that
the precision pinpointing of the exact moment of when the ancient texts place
the beginning of the deity s activity is extremely important, (e. g. Zalmoxis is
first mentioned by Herodot in the 5th century
ВС,
and his later „tale , dating to
the times of the
Dacian
kingdom at Sarmizegetusa). The context, the place and
moment when the mentioned character makes his appearance in the ancient
texts offers precious clues regarding the spreading area
ofthat
particular cult
and towards revealing the players and possibly the limits of the cult s spread
in both time and space. A priori we can conclude that the concept present in
the most part of modern historiography, that Zalmoxis was the persona that
governed the history of
Dacian
spirituality from the beginning of the
Latene
society until the Roman conquest, is lacking scientific grounds. The analysis
will show the „traps of such conclusions drawn from the ancient texts, which
were misinterpreted when taken out of their original context. Also, an important
place in this chapter was given to approaching the other deities mentioned, in
a try to sketch the
Dacian
pantheon based on the relations between them. Even
as early as this in the process the difficulty of such a task becomes apparent,
difficulty which comes from the lack of data from ancient sources or elements
of material culture. What will also become apparent is the impossibility, in
the present stage of research, to establish a coherent structure of the
Dacian
pantheon, a spiritual universe which seems governed by numerous „blanks
Civilizaţia Geto-Dacilor. Repere generale ale spiritualităţii
233
due to the above mentioned lack of data found in ancient sources or coming
from archeological research.
A paramount importance is given to the iconography of
Dacian
spiritual
universe, which is detailed in a separate chapter. Romanian historiography,
and not only, since the studies of V. Parvan, has tried to identify in the
iconographical representations of
Dacian
art images of deities or even
mythological scenes. The data provided by chance discoveries of treasures in
which iconographical representations of animals, people or hybrids, and also
by systematical archeological research, offers the
imagistic
support in the study
of the collective imaginary from different points in the evolution of
Dacian
society. The numerous
historiographie
approaches on this subject have found a
profound discrepancy between the information written in ancient sources and
iconographie
representations
,
especially on the pieces belonging to toreutics.
To this date no pertinent study was able to highlight the relationship between
image and written information, which doesn t necessarily mean that the
Dacian
religion was one lacking in iconic representations. In this context the
emphasis falls on the semantic approach of the image itself, of the symbolism
of each typological representation (an important role will be played by the
analysis of the bestiaries, the symbolism of which is circumscribed to the
civilization structures which generated it in the first place).
The complexity of the spirituality of a particular civilization is the result
of the diversity of the shapes in which it presents itself. Alongside the shapes
in which religion manifests, the magical rituals are proof of this diversity of
structure and functionality of the spiritual realm. The conceptual difference
between religion and magic is also observable in the
Dacian
civilization.
Even if the literary sources do not make explicit mentions of obscure magical
practices, by which a group of chosen individuals try to obtain relationship
with the transcendental world, the archeological discoveries wallpaper a series
of data which can be interpreted to this avail. We shall bring into account
some of these discoveries, in order to illustrate the role and place of such
magical practices and their place in society.
„The word of shadows and the preoccupation of the living towards
the great mystery of death is one of the most relevant subjects for human
culture, as far in the past as prehistory and until today. Death in the
Dacian
civilization has constituted, and still does, a widely debated subject in modern
historiography regarding this issue. The fragments from ancient texts which
234
Adrian Bejan
·
Líviu
Màruia
narrate the somewhat strange unwritten laws of
getic
tribes, according
to which the Dacians celebrated the death of their brethren, and lamented
over the birth of a child, corroborated with beliefs in the immortality of the
soul, taught by Zalmoxis, have been the starting points of numerous studies.
Archeological research within the last century of a large number of sites
unraveled this „world of shadows , and careful observation deciphered the
funeral ceremony, performed in order to prepare the body for passing through
to the „great beyond . However, there is an aspect insufficiently researched
by modern research, that of the so-called „grave void which is apparent
in archeological research concerning the 2nd century BC-2nd century AD,
represented by a startling lack of funerary discoveries from the
Dacian
sites of
the time, (see infra). In the same context of funerary practices we shall attend
to the issue of human sacrifices, a practice narrated by both ancient sources (the
sacrifice of the messenger sent to Zalmoxis, the sacrifice of war prisoners to a
unnamed „god of war , or, to cross into a more profane realm, that of a wife
at the death of the aristocrat husband), as well as reveled by archaeological
discoveries (especially elements concerning burials in non-funerary contexts,
with multiple variations). We shall try, within these limits, to analyze by also
considering analogies with other cultures, the role and function of human
sacrifice in the structure of
Dacian
spirituality.
The relation between the structures in society and the many forms of
spiritual manifestation will be detailed in a chapter of their own within the
present study. Many
historiographie
approaches, be they old or new, have
tried to establish the role of religion in the
Dacian
society. What we are
intending to achieve, is to follow the parallel evolution of two structures:
society and religious practices. Thus, it will be possible to see the dynamics
of social elements, starting with the early stages of the
Dacian
world, when
„the most valiant and righteous of the Thracians have the audacity to face
Darius army, moment mentioned by Herodot, followed by a digression about
Zalmoxis and the belief in the immortality of the soul What we are trying to
make apparent is the attempt to identify the „world and the „actors which
worshiped Zalmoxis, of the place where the ceremonies were performed
(inclusive of the ritual of sending a messenger to the god himself). The
subsequent history of the cult of Zalmoxis, starting with the critical analysis
of all data reaching to the present days is difficult to decipher. The fact that
Zalmoxis is mentioned in other ancient literary sources, sources more recent
Civilizaţia Geto-Dacilor. Repere generale ale spiritualităţii
235
than Herodot, should not be seen as evidence of the cult spreading to the other
territories inhabited by Dacians, inclusive of the
Dacian
kingdom. The times
pre-dating the
Dacian
kingdom, characterized by the existence of powerful
tribes or unions of tribes, headed by
a basileus, some
mentioned in ancient
sources or epigraphic monuments from the Greek colonies.(e.g. Moskon,
Dromichaites, Rhemaxos etc) is defined by the presence of a vast iconography,
in which the most common image is the knight and his glorious deeds.
The birth of the power centre in SW Transylvania, with Sarmizegetusa
at its heart, as well as the profound social mutations, most importantly
the arising of a warrior elite and of well defined social structures, will be
evident in the religious aspect as well. Starting with the end of the
2nd
century and the beginning of the
1st
century
ВС,
around
Dacian
defense
works imposing religious architecture begins to arise, massive limestone and
andesite
sanctuaries, in which ceremonies give praise to god(s), who remain
still unknown, will have a much larger proportion than in previous times.
Ancient texts speak of the important role the high priest had, as the most
trusted counselor of the
basileus,
and in two cases (Deceneu and Comosicus),
summing up the position of high priest and also of king. A subject largely
debated in modern historiography is the one concerning the existence of
two categories of devotees, „specialists of the sacred , mentioned in ancient
sources, who live detached from worldly problems, in inaccessible areas. The
amount of information gathered by modern historic research concerning the
Dacian
kingdom, allows us to contour the structures of the civilization in
relation with the religious practices of the time, making more apparent the
existence of religious ceremonies performed by the „elite , distinct from the
one used by commoners.
The year
106
AD represents for the
Dacian
society, and most particularly
for the spirituality of this people, a turning point, through which the old realities
of independent
Dacia are
radically changed but the Roman conquerors. The
„script and the „recipe used by the Romans in the case of transforming new
territories into provinces are not applied in the case of
Dacia.
The well-lmown
and widespread phenomena of interpretation
romana,
through which the gods
and cults of the indigenous populations are integrated, following an intricate
cultural
mélange, in
the great family of provincial religions, as far as
Dacia
is concerned does not manifest. Modern research tries for the best part of
half a century to explain the causes of this fact. In a distinct chapter we will
236
Adrian Bejan
·
Líviu
Mãruia
synthesize the testimonies, opinions and finds which research has come up
with, regarding this issue. Otherwise put, while the old forms of exterior
manifestation of public religious practices stop with the systematic destruction
of the structures used to this avail, a reappearance of tombs is documented, as
they are known as a manifestation as early as the 2nd century
ВС.
From a methodological viewpoint we believe that the systemic analysis
of the spiritual phenomena of the
Dacian
society must not stop at the ethnical
disappearance of its creators. This being said, analyzing possible spiritual
elements of
Dacian
origin within traditional practices of the Romanian village,
will be the focus of another chapter. Even at the very beginning we must
bring into account that such an enterprise must be aware of many factors,
and concerns a very careful analysis, in order to remove, as much as possible
any elements with no actual base in ethnology and folklore, this being a very
„slippery realm.
Overall we can conclude that the study puts before the reader a unitary,
but selective presentation of all the categories of data available concerning
the complex world of the Dacians, with the role of creating an image of the
ensemble, void of subjectivity.
|
| any_adam_object | 1 |
| author | Bejan, Adrian 1948- Măruia, Liviu |
| author_GND | (DE-588)112710247 |
| author_facet | Bejan, Adrian 1948- Măruia, Liviu |
| author_role | aut aut |
| author_sort | Bejan, Adrian 1948- |
| author_variant | a b ab l m lm |
| building | Verbundindex |
| bvnumber | BV035765777 |
| callnumber-first | D - World History |
| callnumber-label | DR239 |
| callnumber-raw | DR239.2 |
| callnumber-search | DR239.2 |
| callnumber-sort | DR 3239.2 |
| callnumber-subject | DR - Balkan Peninsula |
| classification_rvk | NF 1690 |
| ctrlnum | (OCoLC)426250691 (DE-599)BVBBV035765777 |
| discipline | Geschichte |
| era | Geschichte gnd |
| era_facet | Geschichte |
| format | Book |
| fullrecord | <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><collection xmlns="http://www.loc.gov/MARC21/slim"><record><leader>02318nam a2200577 c 4500</leader><controlfield tag="001">BV035765777</controlfield><controlfield tag="003">DE-604</controlfield><controlfield tag="005">20190618 </controlfield><controlfield tag="007">t|</controlfield><controlfield tag="008">091012s2008 xx a||| |||| 00||| rum d</controlfield><datafield tag="020" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">9789735922160</subfield><subfield code="9">978-973-592-216-0</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(OCoLC)426250691</subfield></datafield><datafield tag="035" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">(DE-599)BVBBV035765777</subfield></datafield><datafield tag="040" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-604</subfield><subfield code="b">ger</subfield><subfield code="e">rakwb</subfield></datafield><datafield tag="041" ind1="0" ind2=" "><subfield code="a">rum</subfield></datafield><datafield tag="049" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">DE-12</subfield><subfield code="a">DE-188</subfield></datafield><datafield tag="050" ind1=" " ind2="0"><subfield code="a">DR239.2</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">NF 1690</subfield><subfield code="0">(DE-625)125211:1318</subfield><subfield code="2">rvk</subfield></datafield><datafield tag="084" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">7,41</subfield><subfield code="2">ssgn</subfield></datafield><datafield tag="100" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Bejan, Adrian</subfield><subfield code="d">1948-</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="0">(DE-588)112710247</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="245" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Civilizaţia geto-dacilor</subfield><subfield code="b">spiritualitatea</subfield><subfield code="c">Adrian Bejan ; Liviu Măruia</subfield></datafield><datafield tag="264" ind1=" " ind2="1"><subfield code="a">Timişoara</subfield><subfield code="b">Ed. Excelsior Art</subfield><subfield code="c">2008</subfield></datafield><datafield tag="300" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">267 S.</subfield><subfield code="b">Ill.</subfield></datafield><datafield tag="336" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">txt</subfield><subfield code="2">rdacontent</subfield></datafield><datafield tag="337" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">n</subfield><subfield code="2">rdamedia</subfield></datafield><datafield tag="338" ind1=" " ind2=" "><subfield code="b">nc</subfield><subfield code="2">rdacarrier</subfield></datafield><datafield tag="500" ind1=" " ind2=" "><subfield code="a">Zsfassung in engl. Sprache u.d.T.: The Dacian civilization. Fundamental reference points in spirituality</subfield></datafield><datafield tag="648" ind1=" " ind2="7"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Civilization, Dacian</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Dacians</subfield><subfield code="x">Religion</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1=" " ind2="4"><subfield code="a">Getae</subfield><subfield code="x">Religion</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Kultur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4125698-0</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Religion</subfield><subfield code="0">(DE-588)4049396-9</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="650" ind1="0" ind2="7"><subfield code="a">Daker</subfield><subfield code="0">(DE-588)4070196-7</subfield><subfield code="2">gnd</subfield><subfield code="9">rswk-swf</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="0"><subfield code="a">Daker</subfield><subfield code="0">(DE-588)4070196-7</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="1"><subfield code="a">Religion</subfield><subfield code="0">(DE-588)4049396-9</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="0" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="0"><subfield code="a">Daker</subfield><subfield code="0">(DE-588)4070196-7</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="1"><subfield code="a">Kultur</subfield><subfield code="0">(DE-588)4125698-0</subfield><subfield code="D">s</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2="2"><subfield code="a">Geschichte</subfield><subfield code="A">z</subfield></datafield><datafield tag="689" ind1="1" ind2=" "><subfield code="5">DE-604</subfield></datafield><datafield tag="700" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">Măruia, Liviu</subfield><subfield code="e">Verfasser</subfield><subfield code="4">aut</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSBMuenchen</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Inhaltsverzeichnis</subfield></datafield><datafield tag="856" ind1="4" ind2="2"><subfield code="m">Digitalisierung BSB Muenchen</subfield><subfield code="q">application/pdf</subfield><subfield code="u">http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA</subfield><subfield code="3">Abstract</subfield></datafield><datafield tag="940" ind1="1" ind2=" "><subfield code="n">oe</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">200.9</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09015</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">200.9</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09014</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09015</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="942" ind1="1" ind2="1"><subfield code="c">306.09</subfield><subfield code="e">22/bsb</subfield><subfield code="f">09014</subfield><subfield code="g">498</subfield></datafield><datafield tag="943" ind1="1" ind2=" "><subfield code="a">oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-018625570</subfield></datafield></record></collection> |
| id | DE-604.BV035765777 |
| illustrated | Illustrated |
| indexdate | 2024-12-20T13:59:41Z |
| institution | BVB |
| isbn | 9789735922160 |
| language | Romanian |
| oai_aleph_id | oai:aleph.bib-bvb.de:BVB01-018625570 |
| oclc_num | 426250691 |
| open_access_boolean | |
| owner | DE-12 DE-188 |
| owner_facet | DE-12 DE-188 |
| physical | 267 S. Ill. |
| publishDate | 2008 |
| publishDateSearch | 2008 |
| publishDateSort | 2008 |
| publisher | Ed. Excelsior Art |
| record_format | marc |
| spellingShingle | Bejan, Adrian 1948- Măruia, Liviu Civilizaţia geto-dacilor spiritualitatea Civilization, Dacian Dacians Religion Getae Religion Kultur (DE-588)4125698-0 gnd Religion (DE-588)4049396-9 gnd Daker (DE-588)4070196-7 gnd |
| subject_GND | (DE-588)4125698-0 (DE-588)4049396-9 (DE-588)4070196-7 |
| title | Civilizaţia geto-dacilor spiritualitatea |
| title_auth | Civilizaţia geto-dacilor spiritualitatea |
| title_exact_search | Civilizaţia geto-dacilor spiritualitatea |
| title_full | Civilizaţia geto-dacilor spiritualitatea Adrian Bejan ; Liviu Măruia |
| title_fullStr | Civilizaţia geto-dacilor spiritualitatea Adrian Bejan ; Liviu Măruia |
| title_full_unstemmed | Civilizaţia geto-dacilor spiritualitatea Adrian Bejan ; Liviu Măruia |
| title_short | Civilizaţia geto-dacilor |
| title_sort | civilizatia geto dacilor spiritualitatea |
| title_sub | spiritualitatea |
| topic | Civilization, Dacian Dacians Religion Getae Religion Kultur (DE-588)4125698-0 gnd Religion (DE-588)4049396-9 gnd Daker (DE-588)4070196-7 gnd |
| topic_facet | Civilization, Dacian Dacians Religion Getae Religion Kultur Religion Daker |
| url | http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000003&line_number=0001&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA http://bvbr.bib-bvb.de:8991/F?func=service&doc_library=BVB01&local_base=BVB01&doc_number=018625570&sequence=000004&line_number=0002&func_code=DB_RECORDS&service_type=MEDIA |
| work_keys_str_mv | AT bejanadrian civilizatiagetodacilorspiritualitatea AT maruialiviu civilizatiagetodacilorspiritualitatea |